Maike Hickson 23 mai 2017
Părintele Gabriele Amorth
Într-un articol recent despre Secretul de la Fatima, Steve Skojec, fondatorul și editorul publicatiei OnePeterFive, a publicat pentru prima dată (după cum știu eu) în limba engleză cuvintele exorcistului șef al Romei, Părintele Gabriele Amorth (decedat in 2016), despre Padre Pio și ceea ce știa el despre cel de-al Treilea Secret de la Fatima. Ele provin dintr-o carte recent publicată de José María Zavala, intitulată „Cel mai bine păstrat secret de la Fatima” (El Sécreto Mejor Guardado de Fátima). Colaboratorul OnePeterFive, Andrew Guernsey, a fost de mare ajutor în găsirea acestor citate. Deoarece articolul lui Skojec este oarecum lung, mulți cititori s-ar putea să nu fi realizat importanța acestui interviu cu părintele Amorth, care urma să fie publicat doar după moartea preotului. În cele ce urmează, voi cita pe larg din conversația lui Steve, care vorbește mai întâi despre convingerea părintelui Amorth că consacrarea expresă a Rusiei nu a avut loc încă, și apoi intră într-o discuție mai largă despre Fatima:
Aceasta (o piesă a puzzle-ului Fatima) a venit sub forma unui interviu cu foarte renumitul exorcist din Roma (acum decedat), Părintele Gabriel Amorth, realizat de José María Zavala. Părintele Amorth l-a cunoscut personal pe Sfântul (Padre) Pio timp de 26 de ani, iar de la această figură impozantă a sfințeniei catolice din secolul al XX-lea, susține el că a aflat despre conținutul celui de-al treilea secret de la Fatima.
Fr. Amorth a fost intervievat de Zavala în 2011, dar interviul a fost ținut secret până după moartea exorcistului, si l-a publicat pentru prima dată în cartea sa despre Fatima. În interviu, Părintele Amorth relatează – așa cum a făcut și în altă parte – că el nu crede că consacrarea lumii de către Papa Ioan Paul al II-lea în 1984 a fost suficientă pentru a satisface cererile solicitate de Fecioara Maria.
„Nu a existat atunci o astfel de consacrare”, spune el [părintele Amorth]. ”Am fost martor la acel act. Am fost în Piața Sf. Petru în acea după-amiază de duminică, foarte aproape de Papă; atat de aproape încât mai că l-aș fi putut atinge.”
La insistența lui Zavala legat de motivul pentru care Părintele Amort crede cu tărie că consacrarea nu a fost făcută, P. Amorth a răspuns: „Foarte simplu: Ioan Paul al II-lea a vrut să menționeze în mod expres Rusia, dar în cele din urmă nu a făcut-o.”
Zavala insistă la Părintele Amorth asupra chestiunii, spunând că însăși sora Lucia (după cum s-a menționat) a spus că Cerul a acceptat consacrarea.El descrie o reacție de îndoială din partea Părintelui Amorth.
„Lucia a spus asta …?”, a întrebat Părintele.
Zavala continuă:
„Ei bine, Cardinalul Tarcisio Bertone a spus aceasta, în anul 2000,ascuns sub pretextul unei scrisori [escudándose en una carta] de la Lucia din noiembrie 1989, în care ea a afirmat că Cerul a admis consacrarea în ciuda lipsei uneia dintre cele mai importante condiții.
„Ați văzut acea scrisoare?”, a întrebat el, ca și cum ar fi fost la un interogatoriu polițieneasc în căutarea dovezilor.
„Niciodată”, am spus eu categoric.
„Nu cred că o vei vedea vreodată, pentru că sunt convins că Lucia nu a scris-o.”
”De ce sunteți atât de sigur de asta?”
„De ce nu a arătat-o Bertone atunci când ar fi trebuit, când a anunțat al treilea secret de la Fatima? O fotocopie simplă a manuscrisului, inclusă în dosarul oficial al Vaticanului, ar fi fost suficientă pentru a înlătura orice îndoială. Dacă Vaticanul a fost mereu scrupulos în furnizarea dovezilor documentate care să autentifice informațiile date de Lucia cu privire la chestiuni minore, ce motiv au avut sa trateze în mod superficial singura dovadă sub forma unui document scris care, conform lui Bertone, a validat un fapt ce, fără îndoială, este la fel de important ca si consacrarea făcută de Ioan Paul al II-lea?
„Da, e ciudat”, recunosc.
„Chiar crezi că Luciei i-a luat cinci ani ca să scrie că consacrarea a fost cu adevărat acceptată? Și că Bertone a așteptat nu mai puțin de șaisprezece ani pentru a anunța valabilitatea unui lucru atât de crucial precum consacrarea Rusiei la Inima Imaculată a Mariei?” Vocea părintelui Amorth suna ca un foșnet de frunze uscate.
„Totul este foarte ciudat, de fapt.” Eu [Zavala] am dat iar din cap.
„Mai mult decât atât”, adaugă el, „dacă consacrarea lumii la Inima Imaculată a Mariei, făcută de către Pius al XII-lea în 1942, a fost doar parțial acceptată [pentru că el nu a menționat în mod explicit Rusia], căci Isus a spus că, în funcție de aceasta Războiul ar urma să fie scurtat, în loc să se termine imediat; de ce s-ar răzgândi El acum, în vremea Papei Ioan Paul al II-lea, dacă nici cu această ocazie Rusia nu a fost menționată?
„Ar fi o neconcordanță, da.”
„Mai degrabă.”
„Deci …?”
„Nu mă îndoiesc de faptul că consacrarea nu a avut loc în condițiile cerute de Fecioară. Dar nu trebuie să pierdem din vedere ceea ce ea a vrut să ne spună prin Lucia și anume că: „În cele din urmă, Inima Mea Imaculată va triumfa. Sfântul Părinte îmi va consacra Rusia și ea se va converti, astfel lumii i se va acorda un timp de pace … „
Interviul se abate de aici de la subiectul Fatima, dar Zavala se reîntoarce din nou la el:
– Iartă-mă că insist asupra celui de-al treilea secret de la Fatima: Padre Pio a facut legatura dintre el si pierderea credinței în Biserică?”
Fr. Gabriele și-a încruntat sprâncenele și și-a înălțat bărbia. Părea foarte afectat.
„Într-adevăr,” spune el, „într-o zi, Padre Pio mi-a spus cu foarte multă tristețe: „Știi, Gabriele? Satana e cel care a fost introdus în sânul Bisericii și într-un timp foarte scurt va ajunge să conducă o Biserică falsă.”
„O, Doamne! Un fel de Anticrist! Când v-a profețit asta?” întrebă [Zavala].
„Trebuie să fi fost prin 1960, când eram deja preot”.
„A fost motivul pentru care Ioan al XXIII-lea a avut o mare teamă în legătură cu publicarea celui de-al treilea secret de la Fatima, ca nu cumva oamenii să creadă că el este anti-papa sau ce o fi fost … .”
Un zâmbet ușor, dar complice, se ivește pe buzele părintelui Amorth.
„V-a mai spus Padre Pio și altceva despre viitoare catastrofe: cutremure, inundații, războaie, epidemii, foamete …? A făcut aluzie la aceleași urgii profeție în Sfintele Scripturi?” [a întrebat Zavala.]
„Nimic de felul acesta nu conta pentru el, oricât de înspăimântătoare s-ar fi dovedi a fi, mai mult decat marea apostazie din cadrul Bisericii. Aceasta a fost chestiunea care l-a torturat cu adevărat și pentru care s-a rugat și a oferit o mare parte din suferința sa, răstignit din dragoste.” [a spus Fr. Amorth]
„Al treilea secret de la Fatima?”
„Exact.”
„Există vreo modalitate de a evita acest lucru atât de teribil, Părinte Gabriele?“
„Există speranță, dar ea nu este de folos dacă nu este însoțită de fapte. Să începem prin consacrarea Rusiei către Inima Imaculată a Mariei, să recităm Sfântul Rozariu, să ne rugăm cu toții și să facem penitență … „[a subliniat el]
Astfel încheie Steve Skoje prezentarea unor pasaje din noua carte a lui Zavala despre Fatima.
Părintele Amorth este un martor a ceea ce i-a spus direct și personal Padre Pio – pe care l-a întâlnit pentru prima dată în tinerețea lui, când avea șaptesprezece ani. Părintele Amorth afirmă în acel interviu că Padre Pio l-a lăsat uneori să-i citească propriul jurnal spiritual.
Așa cum am spus mai devreme, părintele Amorth a afirmat deja și în timpul vieții sale că nu crede că a avut loc Consacrarea Rusiei (o declarație care tocmai a fost confirmată de Cardinalul Paul Josef Cordes). În decembrie 2015, Părintele Amorth a spus:
Consacrarea nu a fost făcută încă. Am fost acolo pe 25 martie [1984] în Piața San Pietro, eram în prima linie, practic în apropierea Sfântului Părinte. [Papa] Ioan Paul al II-lea a vrut să consacre Rusia, dar anturajul său nu a vrut aceasta, temându-se că ortodocșii s-ar fi opus și aproape ca l-au oprit. De aceea, atunci când Sfinția Sa a consacrat lumea, în genunchi fiiind, a adăugat o propoziție care nu a fost inclusă în versiunea care a fost distribuită și care spunea ca sunt consacrate „în special acele națiuni despre care tu însați ai cerut consacrarea lor”. Astfel, în mod indirect, a inclus și Rusia. Totuși, o consacrare specifică nu a fost încă făcută. Puteți s-o faceți oricând. De fapt, se va face cu siguranță …
Așa cum a fost și cu alți fii spirituali ai lui Padre Pio – dr. Ingo Dollinger și părintele Luigi Villa, de exemplu – se pare că Padre Pio este încă în mod efectiv cu noi, lucrând prin cei pe care i-a întâlnit și i-a călăuzit pe cand era încă pe pământ. Se pare că face parte din moștenirea sa să ne ajute în aceste vremuri dificile. Să ne rugăm deci lui Padre Pio de Pietrelcina și să cerem mijlocirea lui!
Informatii si mesaje 