„Cu puțin timp înainte de a muri în urmă cu un an, l-am întrebat pe cardinalul Pell dacă el și alți membri ai Colegiului Cardinalilor au făcut apel în privat la Papa Francisc să schimbe direcția și să susțină doctrina și tradiția apostolică. „Două cuvinte”, a răspuns el: (de) „Multe ori.”
Edward Pentin,16 ianuarie 2023
I se atribuie regretatului cardinal George Pell un text care rezumă preocupările profunde pe care el și mulți alții din Roma le-au avut cu privire la criza actuală din Biserică și la direcția acestui pontificat.
În martie anul trecut, în timpul Postului Mare, veteranul vaticanist italian Sandro Magister a publicat textul și l-a descris ca un „memorandum” distribuit cardinalilor alegători și scris sub pseudonimul „Demos”, numele grecesc pentru oameni. Magister arata că a fost scris de cineva care „este un maestru temeinic al subiectului” și „nu poate fi exclus ca el să fie chiar cardinal”.
Săptămâna trecută, Magister a dezvăluit pentru Associated Press că cardinalul Pell este autorul. El a mai spus pe 13 ianuarie că „textul mi-a fost predat personal de cardinalul Pell”, care a fost „foarte încântat că l-am publicat, cu condiția să nu menționez numele autorului.
„Și el a scris totul”, a spus Magister, „de la primele cuvinte până la ultimele”.
Memoriul este o mustrare puternică a actualului pontificat și preocupările enumerate în memorandum se potrivesc cu cele pe care cardinalul însuși le împărtășise unor apropiați în anul înainte de a muri și s-au concentrat asupra celor care l-au deranjat în mod deosebit: fărădelege în Vatican și starea neplăcută a finanțelor Vaticanului.
Ce spune „Demos”?
Autorul textului începe prin a afirma o evaluare împărtășită de mulți din Vatican sau din apropierea acestuia — că acest pontificat „este un dezastru în multe sau în majoritatea privințelor; o catastrofă.” Apoi, el amintește că sarcina Succesorului lui Petru este de a fi unificator, de a păstra tradiția apostolică și de a susține învățătura Bisericii, sarcină despre care memoriul afirmă că nu este îndeplinită în acest moment.
El adaugă că în loc de „Roma locuta. Causa Finita est” (Roma a vorbit; cauza s-a terminat), „azi este: ‘Roma loquitur. Confusio augetur’” (Roma vorbește; confuzia crește).
„Demos” enumeră apoi momentele în care Papa a tăcut în fața relelor din Biserică, inclusiv ca răspuns la actuala Cale sinodală germană care promovează homosexualitatea și femeile preoți, și ceea ce autorul descrie drept declarații „explicit eretice” ale cardinalului Jean-Claude Hollerich, relatorul general al Sinodului global despre sinodalitate, respingând învățătura Bisericii despre sexualitate. Memorandumul cere Congregației pentru Doctrina Credinței să-l corecteze în mod oficial pe cardinalul Hollerich – lucru pe care cardinalul Pell l-a îndemnat public în aceeași zi în care Magister a publicat memoriul în martie trecut.
„Tăcerea este subliniată”, adaugă autorul, „când este în contrast cu persecuția activă a tradiționaliștilor și a mănăstirilor contemplative” – o referire la restricțiile severe ale Liturghiei tradiționale latine emise în 2021 și reglementările dure impuse femeilor religioase contemplative.
Autorul memorandumului atrage apoi atenția asupra a ceea ce mulți cred că este în centrul crizei ecleziale actuale: Cristos nu mai este în centrul Bisericii. „Moștenirea hristocentrică a Sfântului Ioan Paul al II-lea în credință și morală este supusă unui atac sistemic”, se spune în memorandum, subliniind „confuzia cu privire la importanța unui monoteism strict” și criticând o mișcare către „nu chiar panteism”, ci „o variantă a panenteismului hindus.”
Cardinalul Pell și-a exprimat adesea repulsia față de venerarea statuilor Pachamama din Vatican în timpul Sinodului Amazonului din 2019. În memoriul, autorul afirmă direct că „Pachamama este idolatră”, dar adaugă că „poate că, inițial, nu aceasta a fost intenția.”
Memorandumul continuă apoi să enumere opt domenii în care a existat „lipsă de respect pentru legea la Vatican”, spunând că a devenit „un scandal internațional”. Accentul principal a fost pe scandalul imobiliar de la Londra, care a suferit pierderi de 140 de milioane de euro pentru Vatican.
Cardinalul Pell, care a avut o experiență directă de a fi victima unei grave nedreptăți legale ca urmare a închisorii sale în izolare de mai bine de un an, înainte ca cea mai înaltă instanță din Australia, în 2020, să anuleze condamnarea sa anterioară pentru acuzațiile de abuz sexual a doi băieți de altar, și-a exprimat frecvent îngrijorarea cu privire la procesul de la Vatican care se învârtea în jurul tranzacției cu proprietatea de la Londra, prietenilor și asociaților. Și în ciuda divergențelor sale publice cu unul dintre inculpați, cardinalul Angelo Becciu, el a insistat că cardinalul italian ar trebui să beneficieze de un proces echitabil.
Cardinalul Pell și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la interceptările telefonice din Vatican, legat de care a avut o experiență directă când a descoperit „ploșnițe” în birourile și în reședința sa, când era prefect al Secretariatului pentru Economie. De asemenea, s-a opus cu vehemență raidului din iunie 2017 în birourile fostului auditor general al Vaticanului, Libero Milone, suspectând că au fost fabricate dovezi împotriva lui și că a fost înscenat pentru că descoperea corupția.
Cardinalul australian a fost, de asemenea, surprins de încetarea prematură a primului audit extern al Vaticanului în 2016 și a susținut întotdeauna că ar fi de folos pentru că ar descoperi corupția în Secretariatul de Stat.
Toate acestea sunt cuprinse în memorandum.
Mai mult decât atât, detaliile din text despre finanțele Vaticanului nu pot veni decât de la cineva care cunoaște intim subiectul și e conștient de cât de gravă este situația.
Cardinalul Pell și-a împărtășit în mod public și privat îngrijorarea că Vaticanul ar fi în pericol de a „se duce de râpă” (memorandumul avertizează, în mod similar, că „deficitele anuale continue vor duce în cele din urmă la faliment”) și era îngrijorat în special de deficitul mare al fondului de pensie al Vaticanului, fond pe care el l-a estimat la aproximativ 800 de milioane de euro până în 2030 — o cifră care apare și în text și în fruntea listei preocupărilor.
Cu toate acestea, memoriul spune că nevoia continuă de reformă financiară este „mult mai puțin importantă decât amenințările spirituale și doctrinare cu care se confruntă Biserica, în special în țările bogate.
Se menționează și alte probleme care l-au preocupat și pe cardinalul Pell, inclusiv lipsa sprijinului public al Vaticanului, atât pentru catolicii din China care au fost persecutați pentru că au rămas loiali Romei, cât și pentru greco-catolicii ucraineni având în vedere războiului ruso-ucrainean.
Memorandumul cere „regularizarea” situației catolicilor tradiționali, reluarea slujbelor individuale în Bazilica Sf. Petru și adaugă că Papa are „puțin sprijin în rândul seminariștilor și tinerilor preoți și există o nemulțumire larg răspândită în Vatican, în Curia.”
Autorul memorandumului trece apoi la următorul conclav, un subiect de care cardinalul a fost preocupat în mod deosebit, deoarece a considerat că este vital să se aleagă un papa potrivit pentru a repara pagubele pe care considera că le-a cauzat actualul pontificat.
Textul notează mai multe aspecte ale crizei actuale a Bisericii și, din nou, se pune accentul pe „rolul fundamental pentru unitate și doctrină” al Papei.
„Noul Papă trebuie să înțeleagă că secretul vitalității creștine și catolice provine din fidelitatea față de învățăturile lui Cristos și din practicile catolice”, se arată în text, și „Nu vine din adaptarea la lume sau din bani.”
Cardinalul Pell spusese adesea în privat că următorul papă trebuie să restabilească claritatea doctrinară – o preocupare a lui de mult timp. În mod similar, memoriul precizează: „Primele sarcini ale noului papă vor fi să restabilească normalitatea, să restabilească claritatea doctrinară în credință și morală, să restabilească un respect adecvat pentru lege și să se asigure că primul criteriu pentru numirea episcopilor este acceptarea tradiție apostolice”.
De asemenea, autorul își exprimă îngrijorarea cu privire la sinoadele desfășurate sub conducerea Papei Francisc. Ele amenință să fie „un nou pericol pentru unitatea Bisericii la nivel mondial”, se afirmă în memoriu, avertizând că, dacă „o astfel de erezie” a sinoadelor naționale sau continentale cărora li se acordă autoritate doctrinară nu este corectată, Biserica va ajunge „mai aproape de un Model anglican sau protestant, decât modelul ortodox.” Următorul Papă ar trebui să „înlăture și să prevină o astfel de dezvoltare amenințătoare”, citând „moralitatea activității homosexuale” drept „o astfel de scânteie de aprindere” care ar putea provoca o ruptură în Biserică…
Autorul memorandumului încheie prin avertizare asupra schismei, dar adaugă că cel mai probabil va veni mai degrabă din dreapta decât din stânga. El solicită, de asemenea, o examinare a Societății lui Isus (n.tr. ordinul iezuiților) care se află într-un „declin moral catastrofal”, dar susține că carisma și contribuția ei au fost atât de importante pentru Biserică încât nu trebuie să i se permită „să devină în istorie”.
Comentariul final al cardinalului Pell
În comentariul său final, publicat postum în revista Spectator din Marea Britanie pe 11 ianuarie, cardinalul Pell a evidențiat, de asemenea, pericolele asociate cu Sinodul Sinodalității, descriindu-l ca un „coșmar toxic” de care Biserica „trebuie să se elibereze. ”
El a subliniat confuzia tot mai mare cu privire la ceea ce sinoadele episcopilor intenționează să facă, spunând că sinoadele trebuie să decidă dacă sunt „slujitori și apărători ai tradiției apostolice privind credința și morala” sau dacă „își afirmă suveranitatea asupra învățăturii catolice”.
Cardinalul a continuat explicând rolul episcopilor ca „succesori ai apostolilor, profesori-șef în fiecare eparhie și accent al unității locale pentru poporul lor și al unității universale în jurul Papei, succesorul lui Petru”, clarificând că aceștia sunt nu „flori de perete sau ștampile de cauciuc”, așa cum pare să sugereze procesul sinodului actual.
El a amintit că în toate sinoadele catolice și ortodoxe, episcopii și nu laicii necatehizați au fost „principalii actori” și a avertizat că „foștii anglicani dintre noi au dreptate să identifice confuzia tot mai adâncă, atacul la morala tradițională și inserția în dialog a jargonului neo-marxist despre excludere, alienare, identitate, marginalizare, cei fără voce, LGBTQ, precum și înlocuirea noțiunilor creștine precum iertarea, păcatul, sacrificiul, vindecarea, mântuirea.”
„De ce se ține tăcere asupra vieții de apoi a recompensei sau a pedepsei, asupra ultimelor patru lucruri: moartea și judecata, raiul și iadul?” a întrebat cardinalul Pell cu privire la conținutul documentului de lucru publicat anul trecut de Sinodul Sinodalității, subliniind că modalitatea sinodală a „degradat Transcendentul”.
În acest ultim comentariu publicat, ultimele sale cuvinte au îndemnat ca întregul popor al lui Dumnezeu, în special episcopul și Papa, să își asume sarcina de a judeca învățătura din documentul de lucru al viitorului sinod. Pentru episcopi, cardinalul Pell a scris, „mai devreme decât mai târziu, trebuie acționat, în numele lui Dumnezeu”.
Luate împreună, atât articolul The Spectator, cât și memorandumul „Demos” oferă o critică puternică a actualului pontificat, dar și o cale către o reformă autentică înrădăcinată în Cristos, claritatea doctrinei și tradiția apostolică. Acestea au fost prioritățile cardinalului George Pell, în special în perspectiva următorului conclav.”
https://www.ncregister.com/blog/cardinal-pell-and-the-demos-memorandum
Informatii si mesaje 